The wooden church, Banesti, village Fantanele, city Suceava

The wooden church St. Nicholas from banesti village(Suceava) is an orthodox church,, first mentioned in 1705. it posseses a special importance becase the grandmother of Mihai Eminescu, Paraschiva Iurascu, is buried, in it’s cemetery.

Placement

Banesti village, part of Fantanele village, is situated at 8 km away from the next town, Veresti. The village preserves tradition and belief. The way that communicates with veresti splits the village into two. Roads now are modernized thanks to the sapard project. All over the village, the time has made his job, but not far from the village, the time had stopped, and reveals us “the wooden church”.

History
Built in the second reign of ion Antioh Cantemir , leader of M oldova form 1705 since 1707, the church was settled in an oak forest , that now doesn’t exist anymore. The man, who made the church official, was a little merchant, from the neighbor village.
The church is not impressive in size, but in the renascetist architecture. Nevertheless, it is said that the church is much older than that. The priest nicanor lungu sais that in some documents the church is mentioned from 1668.

The building of the church was made all through help of locals. It is not impressive from the outside, but the interior is wonderful, the old floor, and the altar sculpted in wood. There is not any paint on the wall, but they are all decorated with columns and other sculptures made in 1826 –1830 by enache ponici. In banesti village, there are two churches, the wooden church and a newer one, in the northwestern side of the village.

The grandmother of Mihai Eminescu

What is one of the most interesting things in this church, is that in it’s cemetery is buried the grandmother of mihai eminescu. That is why everything that has to do with the wooden church is also a cultural interest: his life, his relatives, and every event that has something to do with the poet’s life.
His grandmother had nine children, one of them being Raluca, Mihai Eminescu’s mother.
Paraschiva Iurascu was born in 1785, and died at age 51. an accident caused her burial at the wooden church. It is said that there are some inscription about her written by her husband.
The church is opened to public all the time, especially on 6 December because in that day the Christian celebrate st. Nicholas day.
The wooden church is not very familiar to everyone, but it’s cultural value its huge.
Although time has put his print on it, the local budget can not cover all the repairs.

Image satelit
(imagine maps panoramio)

Article translated by Catalina Chitic high school Stefan cel Mare.

SCOALA MIHAI EMINESCU DIN SAT BANESTI COMUNA FANTANELE

Deviza: Şcoala se confundă cu viaţa... una o întregeşte pe cealaltă. Şcoala îţi dă posibilitatea să-ţi trăieşti viaţa complet. Viaţa unui analfabet este o simplă existenţă, şi atâta tot... Viaţa nu-i decât continuitatea şcolii, dar fară profesori. I. MINULESCU

Şcoala din Băneşti s-a deschis în anul 1902. Poartă numele poetului Mihai Eminescu deoarece în documentaţia pe care s-a înaintat de către Mihai Silviu Gabriel, directorul acestei şcoli, Consiliului local, în momentul în care a propus ca şcoala să poarte numele poetului, se menţionează că:
„…la sfârşitul anului 1834, o mare nenorocire s-a abătut asupra familiei lui Vasile Iuraşcu, bunicul lui Mihai Eminescu. A treia zi de sărbatorile Crăciunului (27 decembrie), chiar de dimineaţă, soţia sa pleacă din Băneşti, grăbind trăsura, ca să ajungă mai repede la Sarafineşti. Dar înainte de a trece Râul Siret, prin Vadul Donţului, s-a prăvalit trăsura şi Paraschiva Iuraşcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Băneşti, acasă la aga Grigore Cananău, unde, peste două ceasuri, a murit. A fost înmormântată în cimitirul de pe lângă Biserica de lemn din Băneşti, cu hramul Sf. Nicolae.”

Aceste informaţii sunt consemnate şi în „Mărgăritarele” lui Vasile Iuraşcu, chiar la începutul cărţii şi pe piatra tombală a Paraschivei Iuraşcu, descoperită şi descifrată de I.D. Marin. Mama lui Eminescu – Raluca Iuraşcu – este cel de-al cincilea copil al Paraschivei Iuraşcu, înmormântată la Băneşti.

Istoric:
Din cercetarea documentelor aflate în arhivele şcolii şi în Arhivele Statului din judeţul Botoşani, reiese ca prima şcoala a fost infiinţată în satul Stamate încă din anul 1866. Astfel, prin procesul verbal încheiat la 30 aprilie 1866 de către primaria comunei se stabileşte salariul învaţătorului Vasile Bârjoveanu din satul Băluşeni (vechea denumire a satului Stamate). La 30 ianuarie 1883, Consiliul local încheie un proces verbal prin care se numeşte ca învăţător preotul Teodor Sălăgeanu la şcoala ce:

„… are a se înfiinţa de curând în cotuna Băluşeni”

. (dosar 8/1883-Arhivele Statului Botoşani) La această şcoala veneau să studieze elevii satelor Fântânele, Băneşti şi Stamate, pâna în anul 1902 iar elevii din satul Fântânele, au venit până în anul 1901. Primii dascali ai scolii au fost preotul Ion Simionescu, Vasilica T. Seribău ( până în anul 1922), preotu Costineanu, V. Prepeliţă. Majoritatea învăţătorilor nu au fost localnici, rămâneau foarte puţin şi apoi plecau in alte sate. În satul Băneşti, începutul invăţământului a fost asemănător celorlalte sate, şcoala funcţionând ĭn case particulare, inchiriate de primarie. În anul 1903 şcoala a functionat în casa cetaţeanului Boicesc, de fapt intr-o fostă prăvălie sătească.În anul 1930 se construieşte, cu contribuţia cetaţenilor satului un local de şcoală cu doua săli de clasă şi cancelarie. Construcţia era din chirpici şi acoperită cu tablă. Astăzi,această clădire este folosită ca sediu pentru Căminul Cultural şi Biblioteca Comunală. Primul dascăl a fost Constantin Caliniuc, apoi preotul Vasile Grigoriu, Vasile Rusu. La aceasta şcoală se învăţau doar trei clase, iar după absolvire elevii continuau clasa a IV-a şi V-a la Stamate sau Fântânele. Începând din anii 1937-1939, la această şcoală au funcţionat clasele I - VII. Aici veneau şi învăţau elevii din satele Băneşti, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate şi Slobozia Sucevei, dar în cataloage apar şi elevi din Salcea, Prelipca,sau Roşcani. Dupa al doilea Război Mondial s-a încercat o reluare a procesului de invăţământ care era modest deoarece nu erau învăţători, manuale, caiete, material didactic, lemne pentru încalzirea claselor etc. Documentele menţionează ca învăţători în şcolile din comună pe: Vasile Bârjoveanu, Teodor Sălăgeanu, Vasile C. Telega, Vasile Grigoriu, Eduard Enăşescu, Clementina Zaharescu, Constantin Mandinescu, Vasile I. Botez, Ion Vasiliu. Starea învăţământului din comuna Fântânele este sugestiv reliefată prin raportul pe care-l face Revizoratul Şcolar către Prefectură la 16 octombrie 1903 (Dosar 25/1903 - Scolile):

„ Cu ocazia înspectiunii ce am făcut eri 11 octombre la scoala din Băluşeni, comuna Fântânele, am găsit, că pentru acea scoala, comuna a închriat o singură cameră şi aceea foarte puţin încăpătoare. Lipsind cancelaria, învăţătorul este condamnat, ca în timpul recreatiunilor să respire aerul stricat de clasă sau să iasă până pe prispa şcolii, iar lucrarile de cancelarie să le facă la el acasa. Tot din lipsă de cancelarie aparatele didactice: harţi, tablouri istorice etc. trebuie sa stea pe coardă, care susţine grinzile de la plafon şi să se păstreze foarte prost.Şi fiind că peste sala de cameră de clasă mai este o odae, pe care proprietara caselor în care e şcoala ne-a declarat ca e gata să o pună la dispoziţiunea şcoalei în schimbul unei sume de 20 lei peste chiria ce primeşte astăzi, cu onoare vă rog să binevoiţi a da ordine domnului primar al comunei Fîntînele să închirieze şi odaia a doua din localul unde este scoala din Băluşeni şi pentru păstrarea aparatelor didactice de la acea şcoala sa se facă fără întârziere un dulap după dimensiunile arătate de învăţător. ”

Din anul 1948 şi pâna în anul 1950, de la Şcoala Băneşti au fost transferate clasele V - VII la Şcoala Stamate. Tot la Stamate urmau cursurile elevii satelor Băneşti, Cotu Dobei, Fântânele. În anul 1950 elevii şcolii învată în clădirea conacului boieresc, un local spatios, amenajat în curtea fostului proprietar al moşiei Băneşti, baronul Jean Kapri. Din acest an, Şcoala Bănesti devine şcoala de centru, unde învată elevi din clasele V - VIII, din toate satele comunei. În anul 1972 în satul Băneşti, care se află aproximativ în centrul geografic al comunei, se dă în folosinţă noul local de şcoala , cu zece sali de clasă si doua laboratoare.
În anul 1982 aici se înfiintează treapta I de liceu, iar din anul 1990 se înfiintează şcoala de ucenici, cu doua profile : mecanic şi textil (cu ateliere proprii). Începând din anul 2003 se infiinţeaza Şcoala de Arte şi Meserii, profil textil si pielărie. Din anul 2002 la iniţiativa profesorului de limba română Mihai Silviu si cu colaborarea directorului şcolii Iavni Aurel, Şcoala Băneşti poartă numele marelui poet Mihai Eminescu

Obiective:
Copiii de azi vor conduce şi organiza statul de mâine,viitorul nostru va fi ceea ce ei vor şti sa facă! Ţelul nostru este sa devenim o unitate şcolara de referinţă,integrata nevoilor sociale ale comunitaţii,care sa realizeze pregatirea de astazi pentru viitorul de mâine,la standardele europene. Formarea tinerilor din zona comunei Fântânele si nu numai pentru o societate democratică în schimbare, pentru o economie a viitorului ,astfel încât sa devină cetaţeni activi ai comunitaţii. Şcoala tratează elevii in conformitate cu idealul educaţional al societaţii romaneşti actuale de a descoperi în fiecare elev un potenţial talent ce trebuie valorificat în condiţiile în care şcoala acceptă rolul de iniţiator, susţinător şi catalizator al tradiţiei locale. Misiunea şcolii este sa asigure o educaţie de calitate pentru dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a tinerilor in vederea adaptării socio-economice a adolescenţilor de azi, viitori cetaţeni activi, deplin conştienţi de propria valoare şi competitivi pe piaţa muncii locala si europeană. Ne propunem să asigurăm aceasta calitate printr-un climat intern stimulativ atăt pentru elevi cât şi pentru profesori, sensibili la nevoile locale şi regionale. Serviciile oferite de şcoală au la bază calitatea, perfoemanţa, promovarea valorilor europene, egalitatea şanselor pentru toţi participanţii în proces si deschiderea spre învăţarea pe tot parcursul vieţii, astfel încât va deveni o şcoala deschisa pentru toţi cetăţenii comunei Fântânele spre a oferi şanse egale de dezvoltare profesionala. Vom promova un management eficient al tuturor resurselor,indiferent de provenienţa lor.
Şcoala are ca resurse informaţionale 9500 volume fond carte 13 calculatoare conectate la internet 3 imprimante laser 1 scaner 1 fax 1 copiator.