INSEMNARI: SAT BANESTI COMUNA FANTANELE JUDETUL SUCEAVA

Date generale:

Comuna Fântânele este parte a judeţul Suceava fiind formată din satele: Băneşti, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate şi Slobozia Sucevei. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar si prin fanfara, echipa de dansuri populare şi grupurile vocale. Pe teritoriul localităţii se poate găsi şi mormântul bunicii lui Mihai Eminescu şi o importantă Biserica de lemn din Băneşti din anul 1706 ce poarta hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraică pe piatră. Comuna este poziţionată la o distanţă de 30 km. de Suceava, 40 km de Botoşani şi de Fălticeni, pe drumul judeţean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar şi pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Băneşti. Populaţia din comunaFântânele,la ultimul recensamânt era de 4985 de persoane,iar forţa de muncă angajată de 10 %. Locuitorii sunt specializaţi in diverse meşteşuguri, dar cele mai importatnte activitaţi la nivelul zonei vizeaza agricultura şi zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, II şi III şi au un grad de productivitate ridicat existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor.

Băneşti este o localitate în comuna Fântânele din judeţul Suceava.

Aşezat pe malul drept al râului Siret, în această localitate se afla principalele instituţi ale comunei Fântânele, primăria, poliţia, Şcoala Mihai Eminescu cu clasele 1 - 8, precum şi o şcoală de arte şi meserii. La această şcoală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele, satul Băneşti, Cotu Dobei, Fantanele ,Stamate şi Slobozia Sucevei.

În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale.

Atestare

Istoric:

În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum şi ipoteze transmisă din generaţie în generaţie, fiind apoi notate în prezentul istoric. În jurul anului 1706 an în care boierul Ştefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Băneşti cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Băneşti încă nu este pomenit. Probabil că începutul rudimént al satului, se afla pe atunci pe povârnişul care duce de pe platoul puţin ridicat şi cu pantă puţin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret şi Suceava, spre lunca şi apa Siretului care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă braţele moarte şi iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generaţiilor că Biserica de lemn din Băneşti a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în acel loc, tăind lemnul pe loc pentru construcţa acesteia.

Din documentele familiei Callimachi, reiese că satul ar fi fost înfiinţat aproximativ între anii 1742 şi 1747. Există o variantă în care se spune că numele de Băneşti s-ar fi pus în următoarele împrejurări: Documentele duc la Maria Jituiceroaia, soţia Jituicerului Gheorghe Cănănău, soră a lui Ion Callimache şi a lui Dumitraşcu banul. În anul 1747 moare Gheorghe Cănănău, soţia acestuia lasă îngrijirea gospodăriei ei, pe seama fratelui; banul Dumitraşcu. Aceasta a organizat munca moşiei şi împreună cu oamenii vechiului început de sat, lucrători şi ciobanii au pus bazele acestui sat, rămânând numele satului Băneşti probabil ca poreclă de la banul Dumitraşcu Callimachi care care l-a aşezat definitiv.

O altă variantă ar fi că numele satului vine tot de la bani, Ştefan Stamate care avea mai multe moşii pe raza comunei Fântânele ar fi cumpărat aceste moşii unde este aşezat satul cu bani, neavând-o ca moştenire, numind satul: Băneşti. Dar aceasta variantă nu este plauzibilă.

Căminul cultural

S-a înfiintat în anul 1936, cu scopul de a ridica nivelul cultural, aici având loc săptămânal diferite manifestări ca: jocuri populare, dansuri şi altele.

Biserica

În sat se află doua biserici: o biserica de lemn construită între anii 1705-1707 de către Ştefan Stamate şi o bisericǎ mai noua din cărămidă, ridicată de către moşierul Kapri, în anul 1830.

SAT BANESTI-IMAGINE SATELIT